Amin! (Ceilalți)
Să vorbim acum despre probleme moderne. Pentru voi, ce este familia în zilele noastre și care îi este importanța prin prisma experiențele voastre? (Aldivan)
Să comparăm familia din prezent cu una din trecut, este un lucru imposibil. În trecut, copiii își respectau și temeau părinții mai mult. În prezent, progresul a distrus conceptul de familie. (Messias Escapuleto)
De asemenea, familiile rurale sunt diferite față de familiile din orașe, ca să nu mai vorbim de diversele straturi sociale. (Spuse Emanuel)
Familia mea este ca oricare alta, cu probleme, neînțelegeri și acorduri. Slavă Domnului că nu am urmat calea părinților mei și copiii mei pot studia. (spuse Paulo Lacerda)
Nu vreau să vorbesc despre asta. Este o cicatrice, care încă doare foarte mult. (Tadeu Barbosa)
De ce, prietene? Cu ce te pot ajuta? (Clarvăzătorul)
Nu vreau să vorbesc despre asta acum. Vreau să te cunosc mai bine și da, poate mă poți ajuta. (Tadeu)
Te înțeleg pe deplin. Nici o problemă, aștept momentul potrivit. (Clarvăzătorul)
Îți mulţumesc foarte mult. (Tadeu)
Nici o problemă. Foarte bine. Atât. Să ne bucurăm de restul serii. (Clarvăzătorul)
Bine. (Ceilalți)
Cu cât noaptea progresa cu atât şi frigul creştea. Exploratorii se adunară în jurul focului să se încălzească și să mai vorbească puțin. Acolo, pe acea bucățică de pământ, fiecare profită să absoarbă învățăturile mamei pământ și ale fiului lui Dumnezeu. Cel mai grav caz era al lui Tadeu, care avea cicatrici adânci, care încă nu se vindecaseră, dar nu era o excepție. Și Messias Escapuleto, Emanuel Melkin Escapuleto, Paulo Lacerda și chiar maestrul luminii însuși suferiseră în viață. Singura diferență era că cel din urmă, a fost capabil de a o depăși și de a-și continua viața. Clarvăzătorul era un caz rar dispus să învețe și să-și asculte superiorii, subordonații și prietenii. Asta servea drept un exemplu foarte important pentru omenire în general.
Pe lângă scopul de a învăța şi de a fi o aventură, călătoria aceasta era o mare oportunitate de a ieși din monotonia vieţii. De câte ori nu ne-am plictisit sau nu am intrat într-o depresie profundă pentru simplul fapt că repetăm aceeași rutină? De fiecare dată când ajungem în acest punct, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să facem o schimbare drastică: să vorbim, să ne plimbăm, să învățăm lucruri noi, să ne uităm la televizor, să mergem la cinematograf, să citim o carte, sunt doar câteva din lucrurile pe care le putem face pentru a ne schimba rutina. Creierul nostru are nevoie de fluctuație constantă între diversele activități plăcute ale vieții. Conștienți de acest lucru, ei profită și se bucură de restul serii în cel mai bun mod posibil. Mai târziu, fac un program de rotație pentru a face de pază cu atâtea animale sălbatice. Funcționează în felul următor: unul rămâne de veghe pe o anumită perioadă de timp, ceilalți dorm, și fac cu rândul.
Totul era clar. La orele douăzeci și două, patru se duc la culcare și unul rămâne de veghe. Două ore mai târziu, următorul îl înlocuiește și așa mai departe. Singurul exclus de la această sarcină este liderul grupului. Din motive evidente, el trebuie să fie odihnit pentru a face față următoarelor zile în pădure. Deci, noaptea și zorii au trecut și în cele din urmă este dimineață.
Capitolul 3 Traseul Piatra Câinelui și Turnurile
Turiștii noștri se trezesc foarte devreme și ies din cort întinzându-se. Următorul pas este să facă focul și să pregătească micul dejun, cartofi dulci și o oală de cafea tradițională.
Încep să mănânce iar soarele începe să strălucească din ce în ce mai puternic. Era o zi perfectă pentru o nouă aventură și noi descoperiri. Dar, din păcate îndoielile și grijile continuau să persiste și să le invadeze mințile. Care era oare planul fiul lui Dumnezeu de i-a adus în acel capăt al lumii?